Dureri de șold

Durerea de șold este o senzație neplăcută sau chinuitoare din cauza unui proces patologic la nivelul oaselor, țesuturilor moi, nervilor și vaselor șoldului. Durerea de șold este exact ceea ce sună - este disconfort sau durere oriunde în jurul articulației șoldului. Iată câțiva dintre vinovații comuni din spatele durerii de șold:

  • * Utilizarea excesivă: Prea multă activitate, în special mișcările repetitive, pot încorda mușchii și tendoanele din jurul șoldului.
  • * Rănire: Căderile, accidentele sau sportul pot deteriora oasele, cartilajele sau alte țesuturi din șold.
  • * Artrita: Pe măsură ce îmbătrânim, cartilajul din articulații se poate uza, ducând la durere și rigiditate.
  • * Alte afecțiuni: Uneori, durerea de șold poate fi un simptom al altor probleme de sănătate, cum ar fi bursita (inflamația sacilor plini cu lichid), infecțiile sau chiar problemele nervoase.

Cauzele durerii de șold

Durerea de șold, un disconfort familiar pentru mulți, poate apărea dintr-o gamă variată de vinovați, făcând diagnosticul și tratamentul acesteia un efort cu mai multe fațete. Leziuni traumatice:

  • * Fracturi: Adesea cauzate de căderi, accidente sau activități cu impact puternic, fracturile de șold duc la o durere bruscă, ascuțită, localizată la locul rănirii.
  • * Dislocații ale șoldului: Acest lucru apare atunci când bila femurului iese cu forță din priza șoldului, ceea ce duce la durere intensă, incapacitatea de a mișca piciorul și deformare vizibilă.
  • * Lacrimile labrale: Labrumul, un inel de cartilaj care amortiza șoldul, se poate rupe din cauza leziunilor sportive, mișcărilor repetitive sau accidentelor.
  • * Tensiuni musculare și de tendoane: Supraefortul sau mișcările bruște pot încorda mușchii sau tendoanele din jurul șoldului.
Infecții osoase:
  • * Osteomielita: Această infecție osoasă gravă, cauzată de obicei de bacterii sau ciuperci, duce la dureri severe, umflături, roșeață și febră.
  • * Artrita septică: Similar cu osteomielita, dar infecția începe în interiorul mucoasei articulațiilor, provocând durere, umflături, căldură și mișcare limitată a articulațiilor.
Infecții vasculare și ale țesuturilor moi:
  • * Bursita: Bursele sunt saci plini de lichid care amortizează articulațiile.
  • * Tendonite: Inflamația tendoanelor care leagă mușchii de os duce la durere, în special cu activitate.
  • * Celulita: O infecție bacteriană a pielii care se poate răspândi la țesuturile mai adânci din apropierea șoldului, provocând durere, roșeață, umflare și căldură.
Cancer:
  • * Cancerul osos: Deși rar, cancerul care are originea în osul șoldului poate provoca durere, umflare și dificultăți de mișcare.
  • * Cancer metastatic: Cancerele de la alte organe, cum ar fi cancerul de sân sau de prostată, se pot răspândi la oasele șoldului, ducând la durere și la alte simptome precum fracturi sau compresie nervoasă.
  • ** Cauze neurologice:
  • * Sciatica: Nervii comprimați din partea inferioară a spatelui pot irita nervul sciatic, provocând durere care iradiază în jos pe fese și picior, ajungând uneori la șold.
  • * Hernie de disc: Un disc bombat în coloana inferioară poate apăsa nervii, provocând durere, amorțeală și slăbiciune la nivelul piciorului și, uneori, șoldului.
Alte cauze:
  • * Artrita: Această boală articulară cuprinde diverse forme, cele mai frecvente fiind osteoartrita (uzură) și artrita reumatoidă (autoimună).
  • * Necroza avasculară (AVN): Pierderea aportului de sânge la osul șoldului poate provoca moartea osoasă și colapsul, ducând la durere și dificultăți de mers.
  • * Discrepanța lungimii picioarelor: Diferențele în lungimea picioarelor pot stresa articulația șoldului și pot provoca dureri, în special în partea inferioară a spatelui și a șoldului.
Considerații suplimentare:
  • * Vârsta: Pe măsură ce îmbătrânim, oasele și articulațiile noastre se slăbesc, făcându-ne mai susceptibili la anumite cauze de durere de șold, cum ar fi fracturi, osteoartrita și AVN.
  • * Nivel de activitate: Sportivii și persoanele care se angajează în activități solicitante din punct de vedere fizic sunt mai predispuse la leziuni de suprasolicitare, cum ar fi tendinita și bursita.
  • * Afecțiuni medicale de bază:** Anumite afecțiuni medicale pot crește riscul de durere de șold, cum ar fi

Diagnostic

Durerea de șold, deși aparent simplă, poate proveni din diverse surse, făcând diagnosticul său un proces crucial, dar complicat. 1.

  • * Debutul și natura durerii: Când a început durerea?
  • * Locația și radiația: Unde este exact durerea?
  • * Factori agravanți și de ameliorare: Ce activități agravează sau ameliorează durerea?
  • * Istoric medical: Leziuni anterioare, intervenții chirurgicale și afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi artrita.
  • * Factori de stil de viață: Nivelul de activitate, ocupația și potențialele mișcări repetitive care ar putea solicita șoldul.
2.
  • * Observarea mersului și a posturii: Căutați șchiopătare, mișcare restricționată sau mers antalgic (mers cu mecanica modificată pentru a evita durerea).
  • * Palpare: Senzație de sensibilitate, umflare sau căldură în jurul articulației șoldului și a structurilor din jur.
  • * Evaluarea intervalului de mișcare (ROM): Măsurarea gradului de mișcare în articulația șoldului pentru a identifica limitările și durerea în timpul mișcărilor specifice.
  • * Teste speciale: Manevre specifice concepute pentru a identifica sursa durerii, cum ar fi testul FABER pentru rupturi labrale sau testul Trendelenburg pentru stabilitatea soldului.
3.
  • * Raze X: Imagistica standard pentru a vizualiza oasele și a identifica fracturile, artrita sau anomaliile osoase.
  • * Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): Oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, cum ar fi mușchii, tendoanele, ligamentele și labrumul, ajutând la detectarea lacrimilor, tulpinilor și inflamației.
  • * Scanare CT: Imagini 3D detaliate ale oaselor și structurilor înconjurătoare, uneori folosite pentru a evalua fracturi complexe sau tumori osoase.
  • * Scanarea oaselor: utilă pentru identificarea fracturilor de stres sau a infecțiilor osoase care ar putea să nu apară la radiografii.
Teste suplimentare:
  • * Teste de sânge: Poate fi comandat pentru a exclude afecțiuni inflamatorii cum ar fi artrita reumatoidă sau infecții.
  • * Ecografia: Se utilizează ocazional pentru a evalua bursita sau tendinita în apropierea articulației șoldului.
Punând laolaltă:** Diagnosticul va integra rezultatele din istoric, examenul fizic și testele imagistice.

Tratament

Durerea de șold, deși perturbatoare, poate fi adesea gestionată eficient prin diferite căi. Ajutor înainte de diagnostic:

  • * Odihna și modificarea activității: Evitați activitățile care exacerba durerea și acordați prioritate odihnei pentru a permite vindecarea inițială.
  • * Gheață și terapie cu căldură: Aplicați pachete de gheață învelite într-un prosop timp de 15-20 de minute de mai multe ori pe zi pentru a reduce inflamația, urmată de căldură sub formă de băi calde sau tampoane de încălzire pentru a îmbunătăți circulația și relaxarea musculară.
  • * Analgezice fără prescripție medicală: Medicamente precum ibuprofenul sau acetaminofenul pot ajuta la gestionarea durerii ușoare până la moderate.
  • * Exerciții de întindere și blânde: Întinderi blânde pentru flexorii șoldului, ischio-jambierii și fesieri pot îmbunătăți flexibilitatea și reduce tensiunea, dar evitați orice agravează durerea.
  • * Suplimente: Glucozamina și sulfatul de condroitină ar putea oferi unele beneficii pentru durerea osteoartrita, dar discutați cu medicul dumneavoastră pentru recomandări personalizate.
Terapia conservatoare:
  • * Terapia fizică: O piatră de temelie a tratamentului conservator, terapia fizică se concentrează pe întărirea mușchilor din jurul șoldului, îmbunătățirea flexibilității și corectarea tiparelor de mișcare care contribuie la durere.
  • * Dispozitive de asistență: Bastoanele sau premergătorii pot ajuta la reducerea stresului asupra articulației șoldului și la îmbunătățirea stabilității în timpul activităților zilnice.
  • * Acupunctură și terapie prin masaj: Deși dovezile variază, unii indivizi găsesc ameliorarea durerii și a rigidității prin acupunctură și terapie prin masaj.
  • * Injecții: Injecțiile cu cortizon în bursă sau articulație pot oferi ameliorarea temporară a durerii pentru afecțiuni precum bursita sau artrita.
  • * Scădere în greutate: Dacă sunteți supraponderal, chiar și o scădere în greutate modestă poate reduce semnificativ stresul asupra articulației șoldului și poate ameliora durerea.
Tratament chirurgical: Chirurgia devine o opțiune atunci când măsurile conservatoare nu reușesc să ofere o ameliorare adecvată a durerii sau să abordeze leziunile structurale.
  • * Artroscopia: Chirurgie minim invazivă pentru repararea cartilajului rupt, îndepărtarea țesutului inflamat sau rezolvarea altor probleme articulare.
  • * Proteza de șold: Înlocuirea suprafețelor articulare deteriorate cu componente artificiale.
  • * Osteotomie: realinierea oaselor pentru a îmbunătăți mecanica articulațiilor și a reduce durerea.
Alegând calea corectă: Abordarea ideală a tratamentului depinde de diverși factori, cum ar fi cauza de bază a durerii de șold, severitatea acesteia, vârsta, nivelul de activitate și starea generală de sănătate. Tine minte:
  • * Aceste informații sunt destinate doar în scopuri educaționale și nu ar trebui să înlocuiască sfatul medical profesional.
  • * Diagnosticul precoce și tratamentul prompt sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și obținerea unor rezultate mai bune.
  • * Discutați întotdeauna în detaliu preocupările și opțiunile de tratament cu medicul dumneavoastră pentru a lua decizii informate cu privire la asistența medicală.